Precizare.

Societatea Progresul Silvic va informeaza pe aceasta cale ca asociatia nu a luat parte la organizarea si desfasurarea conferintei de presa organizata luni 10 octombrie 2016 (http://www.capital.ro/organizatiile-silvice-ameninta-cu-blocarea-activitatii.html)

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Premiile SPS

Se organizeaza la sediul central din Bulevardul Magheru nr. 31 sector 1 București, sesiunea de selectie privind acordarea premiilor Societății Progresul Silvic pentru lucrări științifice, tehnice si de producție valoroase, elaborate și publicate în anul 2015.

Anunt premiile SPS

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Comisia de atestare

Conform O.M._1763_2015 tariful pentru obţinerea certificatului de atestare este următorul:
a) 400* lei pentru persoane fizice ;
b) 800* lei pentru persoane juridice.

Persoanele care solicită atestarea şi ale căror dosare au fost admise au obligaţia de a depune valoarea tarifului, în numerar, la casieria Asociaţiei „Societatea Progresul Silvic” sau prin virament bancar în contul deschis separat pentru această activitate:

RO11 RNCB 0090 0005 0890 0023 – BCR.
Obligatoriu la dosarul de atestare trebuie atașată și dovada plății (chitanță sau ordin de plată).

Pentru alte informații legate de activitatea de atestare vă rugăm să ne contactați la adresa noastră de email: progresul_silvic@yahoo.com

*Societatea Progresul Silvic nu este plătitoare de TVA.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

2% pentru păduri

Direcţionaţi 2% din impozitul pe venit către Societatea „Progresul Silvic“.

Descărcaţi formularul 230 şi instrucţiunile de completare.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Propunerile Societatii ”Progresul Silvic” pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 7. -

(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.

 

Text Senat

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

La articolul 7, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Este interzisă includerea fondului forestier în intravilan, cu excepţia fondului forestier proprietate privată apersoanelor fizice, precum şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, care în baza planurilor urbanistice, sunt transformate în păduri – parcuri.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Propunem mentinerea textului din prezentul Cod Silvic. Altfel, se creaza premisele afectarii ecosistemului „padure” si ale reducerii suprafetelor acoperite cu padure.

„(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.”

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 11. – (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

 

Text Senat

„Art.11. – (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional şi de administratori ai fondului forestier care administrează păduri proprietate publică a statului.

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

 

Propuneri MMSC

„Art.11. – (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice „Marin Dracea”, si de ocolul silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

„Art.11. – (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice „Marin Dracea”.

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 29. - (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop, salcie şi în zăvoaie, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei tăiate ras este de maximum 3 ha. Între suprafeţele tăiate ras se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.

(4) Realizarea unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior; dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior.

 

 

Text Senat

„Art. 29. – (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop euramerican, salcie selecţionată şi în zăvoaie, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente;

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure parcursă cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată care necesită pregătirea mecanizată a terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.

(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior; dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior.”

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

La articolul 29, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) – Nemodificat

(2) – se elimină

(4) – Nemodificat

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

 

Propuneri MMSC

Art. 29. - (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop euramerican, salcie selectionata şi în zăvoaie, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de padure parcursa cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.

(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior; dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior.”

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Sustinem propunerile formulate de catre MMSC, cu mentiunea urmatoare fata de alin.(4), astfel:

(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior.”

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 30. - (1) Lucrările de reîmpădurire şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.

(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze compoziţiile-ţel stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.

 

Text Senat

La articolul 30, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art.30. – (1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult 2 sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.

(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze compoziţiile stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.”

 

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

– Nemodificat

La articolul 30, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) şi (6) cu următorul cuprins.

„(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează de ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate în condiţiile legii.

(6) Regulamentul şi criteriile de atestare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu consultarea asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale cu recunoaştere naţională.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

La art.(30), alin. (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult 2 sezoane de vegetatie de la taierea unica sau definitiva.

(2)Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate”.

La art.30, dupa alin.(4) se introduc doua noi aliniate, alin.(5) si (6) cu urmatorul cuprins:

(5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor, precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate in conditiile legii.

(6) Regulamentul si criteriile de atestare se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura cu consultarea asociatiilor si organizatiilor profesionale cu recunoastere nationala”.

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

„Art.30. – (1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult 2 sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă a arboretului.

Pentru alin (2) sustinem formularea MMSC:

(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze compoziţiile tel stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.”

La articolul 30, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) şi (6) cu următorul cuprins.

”(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează de ocoale silvice si de catre persoane juridice, atestate de către o comisie care funcţionează în cadrul asociaţiilor profesionale recunoscute la nivel naţional.

(6) Regulamentul şi criteriile de atestare prevazute la alin.(5) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale cu recunoastere națională.”

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 33. -

(2)

a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului;

f) 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;

g) sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;

c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;

g) efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări;

h) cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti.

(7) În cazul fondului forestier proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit.a)-d), sumele rămase disponibile după reţinerea impozitului se pot restitui proprietarului, la cerere.

 

 

Text Senat

La articolul 33, literele a), f) şi g) ale alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă teren în compensare;

f) maxim 10% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;

g) sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului şi al unităţilor teritorial administrative;

La articolul 33, literele g) şi h) ale alineatului (3), se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţiri;

h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră.”

La articolul 33, după litera h) a alineatului (3) se introduce o nouă literă, litera i) cu următorul cuprins:

„i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie.”

La articolul 33, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(7) În cazul fondului forestier proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin.(3) lit.a)-d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului, după reţinerea impozitului.

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

46. La articolul 33 alineatul (2), literele a), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

”a) – Nemodificată

f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi 25 % din valoarea masei lemnoase provenite din produse accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, respectiv de Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice «Marin Drăcea», reorganizat potrivit prevederilor prezentei legi; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Sumele astfel determinate se virează de către cumpărătorul masei lemnoase, în contul administratorului fondului forestier sau prestatorului de servicii silvice, pentru acesta;

g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile oferite în compensare/ocupate temporar, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din fondul forestier proprietate publică a statului;”

La articolul 33 alineatul (2), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j) cu următorul cuprins:

„j) diferenţa din valoarea rezultată în urma evaluării vegetaţiei forestiere aferentă terenurilor care fac obiectul schimbului, pentru situaţia în care valoarea vegetaţiei forestiere a terenului proprietate publică a statului este mai mare decât valoarea vegetaţiei forestiere a terenului cu care se realizează schimbul.”

La articolul 33 alineatul (3), literele c), g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional;”

g) – Nemodificată

h) cumpărarea de terenuri cu sau fără vegetaţie forestieră în conformitate cu metodologia elaborată prin hotărâre a Guvernului;”

La articolul 33 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i) cu următorul cuprins:

„i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

 

Propuneri MMSC

La art. 33, literele a), c), f) si g) ale alineatului (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„ (2) a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;

c) 40% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;

f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice „Marin Dracea”, reorganizat potrivit prevederilor prezentei legi si de ocolul silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Suma astfel determinata se virează de către vanzatorul masei lemnoase in contul administratorului/prestatorului de servicii silvice;

g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national;

La art.33, dupa lit.i) a alineatului (2) se introduce o noua litera, lit.j), cu urmatorul cuprins:

„j)diferenta de valoare rezultata in urma evaluarii vegetatiei forestiere aferenta terenurilor care fac obiectul schimbului, pentru situatia in care valoarea vegetatiei forestiere de pe terenul proprietate publica a statului este mai mare decat valoarea vegetatiei forestiere de pe terenul cu care se realizeaza schimbul”.

La art.33, lit.c), g) si h) ale alineatului (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier national;

g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţări;

h) cumpărarea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera”.

La art.33 după litera h) a alineatului (3), se introduce o nouă literă, litera i) cu următorul cuprins:

„i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie lemnoasa.”

La art.33 alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(7) În cazul fondului forestier proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit.a)-d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului, după reţinerea impozitului.”

 

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

La art.33 alineatul (2) propunem urmatorul text pentru lit.f):

„f) 25% din valoarea de vanzare a masei lemnoase autorizata spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I. Fondul de conservare se constituie de catre proprietar sau administrator/prestator servicii silvice, dupa facturarea masei lemnoase”. (similar cu aplicarea T.V.A.)

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art.34 – Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constiturii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.

 

Text Senat

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

 

Propuneri MMSC

La art.34 se introduc doua noi alineate, alin.(2) si (3) cu urmatorul cuprins:

„(2)Proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de 1 ha prin acte juridice translative de proprietate.

(3) In cazul in care, prin deschiderea unei succesiuni, datorita numarului de mostenitori, se creeaza posibilitatea nerespectarii prevederilor alin.(2), se constituie mostenirea in favoarea unui/unor mostenitori, la nivelul minim prevazut in prezenta lege, cu plata de sulta de cel/cei in favoarea caruia/carora s-a constituit mostenirea”.

(4) In cazul in care conditia prevazuta la alin.(3) nu este indeplinita, nici prin partaj voluntar, nici prin partaj judiciar, intr-un termen de 3 ani de la data decesului proprietarului, proprietatea forestiera respectiva intra in proprietatea statului, acesta despagubind mostenitorii la valoarea stabilita printr-un regulament aprobat prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

(5) Nerespectarea alin.(2) – (4) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actelor de proprietate.”

 

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Sustinem formularea propusa de catre minister.

Propunerea initiala a SPS este cea precizata in textul actual al proiectului MMSC la alin.(4), respectiv:

„(4) In cazul in care conditia prevazuta la alin.(3) nu este indeplinita, nici prin partaj voluntar, nici prin partaj judiciar, in termen de 1 an de la data decesului proprietarului, proprietatea forestiera respectiva intra in proprietatea statului, acesta despagubind mostenitorii la valoarea stabilita printr-un regulament aprobat prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.”

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 37. – (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective:

a) necesare explorării şi exploatării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri ape minerale, surse de energie alternativă, petrol şi gaze naturale;

Text Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2008

b) structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, unităţi de cult, obiective sociale, sportive şi medicale, construcţii hidrotehnice de interes local. În înţelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuinţele individuale şi ansamblurile rezidenţiale edificate în fondul forestier proprietate publică;

Text Legea nr.193/2009

c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

Text Legea nr.193/2009

d) obiective instalate în fondul forestier înainte de anul 1990, cuprinse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, la categoria „ocupaţii şi litigii”.

e) reţele de surse de apă potabilă şi canalizare, reţele şi sisteme de comunicaţii, precum şi drumuri de interes judeţean şi local;

Text Legea nr.193/2009

f) repararea şi întreţinerea reţelelor de transport petrol, gaze naturale şi energie electrică.

Text Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2008

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:

a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;

b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier.

(4) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate în zona alpină şi subalpină.

(5) Pentru terenurile prevăzute la alin. (4) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice şi asigurarea administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier, precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie.

(6) Nu se admite compensarea cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protecţie.

(7) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 16% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.

(8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier şi terenurile primite în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc.

 

Text Senat

Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. – (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective:

a) necesare explorării şi exploatării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri;

b) structuri de primire turistică, unităţi de cult, obiective sociale, sportive şi medicale. În înţelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuinţele individuale şi ansamblurile rezidenţiale edificate în fondul forestier proprietate publică;

c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

d) obiective instalate în fondul forestier înainte de anul 1990, cuprinse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, la categoria „ocupaţii şi litigii”;

e) surse şi reţele de apă minerală, de apă potabilă şi canalizare, surse şi reţele de energie alternativă, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, precum şi construcţii hidrotehnice de interes local;

f) obiective necesare explorării, exploatării resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport şi distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:

a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;

b) la nivelul unei proprietăţi suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, nu poate fi mai mare de 200 mp.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier.

(4) Prin derogare de la prevederile alin.(3), pentru suprafeţele mai mici de 0,02 ha, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situaţie în care este obligat la plata unei taxe, anticipat aprobării, egală cu contravaloarea terenului care se oferă în compensare, taxa care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică şi are ca destinaţie cumpărarea de terenuri şi împădurirea terenurilor degradate.

(5) Taxa procentuală prevăzută la Anexa nr. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor băneşti, este 100 în cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din fondul forestier naţional.

(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate în zona alpină şi subalpină.

(7) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 20% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.

(8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier şi terenurile primite în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc.

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) – Se elimină.

„a) explorarea şi exploatarea resurselor minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri;

b) structuri de primire turistică, unităţi de cult, obiective sociale, sportive şi medicale; în înţelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuinţele individuale şi ansamblurile rezidenţiale edificate în fondul forestier proprietate publică;”

c) – Nemodificată

„d) obiective cu caracter definitiv, realizate în fondul forestier înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute în condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;

e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, surse şi reţele de energie din resurse regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, precum şi construcţii şi lucrări hdrotehnice;

f) explorarea, exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.”

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea condiţiei ca la nivelul unei proprietăţi suprafaţa maximă ca poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea nu poate fi mai mare de 200 metri pătraţi;

suprafaţa destinată pentru acces va reprezenta fond forestier naţional, categoria de folosinţă drumuri forestiere.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional; la realizarea obiectivelor al căror beneficiar este o unitate administrativ teritorială, pe terenurile forestiere aflate în proprietatea acesteia, compensarea se realizează în echivalenţă valorică de 1/1, suprafaţa terenului oferit în compensare trebuie să fie cel puţin egală cu suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii definitive.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 0,02 ha, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situaţie în care este obligat anticipat aprobării, la plata unei sume de două ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuieli de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv, şi are ca destinaţie cumpărarea de terenuri şi împădurirea terenurilor degradate.”

(5) – Nemodificat

„(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate în zona de stepă, alpină şi subalpină.

(7) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.

(8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional şi terenurile primite în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza procesului-verbal de predare-primire a respectivelor terenuri, încheiate între părţi.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

Art.37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art.37 – (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective:

„a) necesare explorării şi exploatării urmatoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri;

b) structuri de primire turistică, unităţi de cult, monumente istorice, obiective sociale, sportive şi medicale; în înţelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuinţele individuale şi ansamblurile rezidenţiale edificate în fondul forestier proprietate publică;

c) case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, numai la liziera padurii;

„d) obiective instalate în fondul forestier national înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute în condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;

e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, precum şi lucrări şi construcţii hidrotehnice;

f) explorarea, exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.”

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:

a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;

b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional; la realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială, pe terenurile forestiere aflate în proprietatea acesteia, compensarea se realizează în echivalenţă valorică de 1/1, iar suprafaţa terenului ce face obiectul compensarii trebuie să fie cel puţin egală cu suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii definitive.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 0,02 ha, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situaţie în care trebuie sa plateasca anticipat aprobării, o suma de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuieli de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv.

(5) Taxa procentuală prevăzută la Anexa nr. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor băneşti, este 100 în cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din fondul forestier naţional.

(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În cazul în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină

(7) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.

(8) Terenurile pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national si terenurile preluate in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc si se inscriu in cartea funciara in baza actului de aprobare si a procesului-verbal de predare-primire, incheiat intre parti.

(9) La amplasarea la distante mai mici de 50 m de liziera padurii, in afara fondului forestier, a unor constructii, beneficiarii acestora sunt obligati sa obtina avizul structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.”

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Pentru art. 37 alineatul (2), lit. b), sustinem urmatoarea formulare:

„ b) suprafata maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând constructia, accesul si împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafata proprietătii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2.”

Pentru alin.(3) propunem urmatorul text:

„(3) Compensarea prevazuta la alin.(1) se realizeaza fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de trei ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national.”

Nu sustinem nici un fel de exceptie de la regula compensarii fondului forestier. Ca atare, propunem eliminarea prevederii de la art.37 alin.(4) din textul propus de MMSC, referitoare la introducerea unor situatii in care se poate face scoaterea din fond forestier fara compensare, aceasta favorizand diminuarea fondului forestier national.

Sustinem eliminarea propunerii formulata la alin.(5), intrucat procentul propus de 100, reprezentand 100%, conduce, practic, la neaplicarea taxei procentuale prevazuta de Legea nr.18/1991.

 

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 50. - Persoanele fizice care constată incendii în pădure, în perdele forestiere sau pe terenuri degradate pe care s-au realizat lucrări de împădurire sunt obligate să le anunţe imediat celei mai apropiate unităţi silvice şi să participe la stingerea lor.

 

Text Senat

Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.50. –  Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe imediat celei mai apropiate unităţi silvice şi să participe la stingerea lor.”

 

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

 – Nemodificat

 

 

Propuneri MMSC

Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.50. –  Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe imediat celei mai apropiate unităţi silvice şi să participe la stingerea lor.”

 

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Art. 50. „- Persoanele fizice care constată incendii în pădure, în perdele forestiere sau pe terenuri degradate pe care s-au realizat lucrări de împădurire sunt obligate să le anunţe imediat la „apelul unic de urgenta ”– 112 sau la cea mai apropiata unitate silvica şi să participe la stingerea lor.”

Obs.: Majoritatea persoanelor (trecatori, vizitatori etc.) nu stiu unde este ocolul silvic sau numarul de telefon al unitatilor silvice.

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 54 – (1) Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens.

(2) Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau al administratorului pădurilor proprietate publică a statului.

 

Text Senat

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

 

Propuneri MMSC

Art. 54, alin. (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul administratorului sau a proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic in cazul asigurarii serviciilor silvice.”

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Sustinem propunerea formulata de minister pentru alin.(2). Prezenta tot mai mare in unele zone de padure a acestor autovehicule deranjeaza linistea vanatului si in general a faunei, degradeaza solul etc, afectand intreg ecosistemul.

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 59. – (1) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajament silvic.

(2) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăşi posibilitatea anuală.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală cu volumul de lemn nerecoltat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.

(4) Produsele accidentale se recoltează integral.

(5) Volumul produselor accidentale I, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici şi din defrişări legale, care apar în subunităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul rezultat în urma tăierilor ilegale în anul precedent în unitatea de producţie şi protecţie se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(6) În situaţia în care volumul arboretelor puternic afectate de calamităţi naturale este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(7) Volumul prevăzut la alin. (6), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.

(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi.

(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate în zone accesibile.

 

 

Text Senat

Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 59. – (1) Volumul de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de producţie/protecţie, nu poate depăşi posibilitatea produselor principale stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posibilitatea de produse principale poate fi depăşită în situaţiile impuse de recoltarea obligatorie a volumului de lemn rezultat din produse accidentale I.

(3) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajament a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este minimală.

(4) Volumul rezultat prin executarea tăierilor de îngrijire, de conducere şi de igienă se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.

(5) Produsele accidentale se recoltează integral.

(6) În situaţia în care volumul arboretelor puternic afectate de calamităţi naturale este mai mare decât posibilitatea, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul rezultat în urma tăierilor ilegale în anul precedent se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi.”

 

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 59. – (1) – Nemodificat

(2) Volumul de lemn prevăzut la alin. (1) ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăşi posibilitatea anuală.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), posibilitatea anuală de produse principale poate fi depăşită în situaţiile impuse de evoluţia stării de regenerare, la propunerea ocolului silvic şi cu avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi în situaţiile impuse de recoltarea obligatorie a volumului de lemn rezultat din produse accidentale I.

(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajament a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este minimală.

(5) Volumul rezultat prin executarea tăierilor de îngrijire, de conducere şi de igienă se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.

(6) Produsele accidentale se recoltează integral.

(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(8) – Nemodificat

(9) În situaţia în care volumul de lemn recoltat din produse principale însumat cu cel aprobat a se recolta ca produse accidentale I, depăşeşte posibilitatea prevăzută la alin. (1), se elaborează, cu aprobarea Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, un nou amenajament.

(10) În situaţia în care volumul arboretelor puternic afectaţi de calamităţi naturale este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

11) Volumul prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 59. – (1) Volumul de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de producţie/protecţie, nu poate depăşi posibilitatea acestora stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2) Volumul de lemn prevăzut la alin. (1) care se poate recolta anual din păduri nu poate depăşi posibilitatea anuală, cu exceptia situatiilor in care reglementarea procesului de productie lemnoasa se realizeaza la nivel de arboret.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală cu volumul de lemn nerecoltat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.

(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajament a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este minimală.

(5) Volumul rezultat prin executarea tăierilor de îngrijire, de conducere şi de igienă se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.

(6) Produsele accidentale se recoltează integral; in ariile naturale protejate se respecta legislatia specifica.

(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati.

(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile.

(10) În situaţia în care volumul masei lemnoase afectata de factori biotici si/sau abiotici este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

11) Volumul prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.”

 

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Fata de propunerea formulata in textul postat pe site-ul MMSC, pentru alin.(2) sustinem mentinerea urmatorului text:

„(2) Volumul de lemn prevazut la alin.(1) care se poate recolta anual din paduri nu poate depasi posibilitatea anuala”.

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

 

Text Senat

54. La articolul 59, după alineatul (9) se introduc şase noi alineate, alin. (9) – (14) cu următorul cuprins:

„(9) Produsele de igienă se pot recolta indiferent de existenţa amenajamentului silvic, în cuantum de maxim 3 mc/an/ha sau într-un cuantum maxim egal cu creşterea anuală.

(10) În situaţia exploatărilor de masă lemnoasă peste posibilitate, datorate calamităţilor naturale, veniturile obţinute din aceste exploatări suplimentare, peste posibilitatea anuală se vor înregistra în fondul de conservare şi regenerare al pădurilor.

(11) Veniturile prevăzute la alin. (10) se vor înregistra la nivel de unitate de producţie şi vor avea următoarele destinaţii, tot la nivel de unitate de producţie afectată:

a) cheltuielile cu exploatarea masei lemnoase afectate de calamităţi;

b) refacerea arboretelor distruse de calamităţi: împăduriri, alte lucrări necesare până la reuşita definitivă;

c) refacerea infrastructurii distruse: drumuri şi clădiri ale amenajării.

(12) Veniturile obţinute din exploatarea suplimentară a masei lemnoase, peste posibilitatea anuală se vor înregistra în fondul de conservare şi regenerare, indiferent de proprietarul fondului forestier, stat sau privat.

(13) Sumele rămase disponibile, după îndepărtarea efectelor calamităţilor naturale, prezentate la alin.11, se vor putea utiliza la nivel de ocol, dar cu aceleaşi destinaţii.

(14) Controlul respectării prevederilor alin.(10) şi alin. (13) de către proprietarii fondului forestier, indiferent de natura proprietăţii, se face de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.”

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

Se elimină.

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 62. – (2) Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(4) Regulamentul de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (2) şi componenţa comisiei de atestare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, din comisie făcând parte şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi profesionale din domeniu, recunoscute la nivel naţional.

 

Text Senat

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

La articolul 62, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Exploatarea masei lemnoase se face de către persoane juridice atestate de către o comisie care funcţionează în cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale recunoscute la nivel naţional.

(4) Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei, precum şi criteriile de atestare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale şi patronale din domeniu, recunoscute la nivel naţional.”

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

Art.62 va avea urmatorul cuprins:

„Art.62- (1) Masa lemnoasa din paduri si din vegetatia forestiera de pe terenuri din afara fondului forestier national se recolteaza pe baza autorizatiei de exploatare, eliberata de ocolul silvic.

(2) Este interzisa vanzarea masei lemnoase ca „,lemn pe picior” din paduri si din vegetatia forestiera de pe terenuri din afara fondului forestier national, incepand cu data de 01.01.2014.

(3) Este interzisa compensarea valorica a lucrarilor de prestari servicii pentru exploatarea masei lemnoase cu masa lemnoasa.

(4) Exploatarea masei lemnoase se face de catre persoane juridice atestate de catre o comisie care functioneaza in cadrul asociatiilor patronale si profesionale recunoscute; pentru proprietatea publica, exploatarea masei lemnoase se realizeaza prin licitatie publica.

(5) Valorificarea masei lemnoase rezultata din exploatarile forestiere realizate in padurile proprietate publica se face prin licitatie publica.

(6) Regulamentul privind organizarea, functionarea si componenta comisiei, precum si criteriile de atestare se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, la propunerea institutiilor, organizatiilor si asociatiilor profesionale si patronale din domeniu, recunoscute la nivel national.

(7) Incarcarea materialelor lemnoase si/sau a produselor din lemn in mijloace auto de la locul de recoltare si circulatia pe drumurile forestiere a mijloacelor auto incarcate cu materiale lemnoase si/sau produse din lemn este interzisa intre orele 22,00 – 5,00, in perioada de aplicare a orei de vara si intre orele 19,00 – 7,00, in perioada de aplicare a orei de iarna.”

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Avand in vedere implicatiile sociale si financiare actuale, care pot genera mari nemultumiri in randul populatiei rurale defavorizate si falimentarea financiara a unui numar important de ocoale silvice, propunem ca art.62 sa ramana neschimbat, ca in textul actual al Legii nr.46/2008.

 

 

 

*

Text Legea nr.46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 127. -.

(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior şi al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.

(6) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, sunt autorizaţi să execute măsurători topografice.

(7) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul măsurătorilor terestre sau având cel puţin 5 semestre de studiu în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze lucrări de geodezie.

(8) 20% din cuantumul amenzilor încasate şi 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea.

(9) Sumele prevăzute la alin.(8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum urmează:

a) pentru premierea personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;

b) 50% pentru premierea personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în instanţă iniţiate de persoana juridică.

 

Text Senat

La articolul 127, alineatele (5), (6), (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior şi al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva beneficiază de un spor de risc de până la 25% din salariul de bază, funcţie de locul de muncă şi de gradul de risc pe care îl presupune activitatea desfăşurată.

(6) Personalul silvic cu studii tehnice medii şi superioare este autorizat să efectueze măsurători topografice în fondul forestier naţional.

(7) Inginerii silvici, absolvenţi ai studiilor superioare de lungă durată, cu cel puţin 5 ani vechime în domeniul silviculturii, îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională necesare atestării în vederea executării lucrărilor de cadastru.

(9) Sumele prevăzute la alin. (8) se utilizează de fiecare persoană juridică pentru premierea personalului silvic propriu.”

 

Text propus de Comisie (autorul amendamentului)

La articolul 127, alineatele (5), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, al ocoalelor silvice, al bazelor de cercetare-experimentale şi al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva beneficiază de un spor de risc de până la 25% din salariul de bază, funcţie de locul de muncă şi de gradul de risc pe care îl presupune activitatea desfăşurată, prin negocierea cu sindicatele reprezentative pe unitate.

(6) Personalul silvic cu studii tehnice medii şi superioare este autorizat şi atestat în condiţiile legii să efectueze măsurători topografice în fondul forestier naţional.

(7) Inginerii silvici, absolvenţi ai studiilor superioare de lungă durată, cu cel puţin 5 ani vechime în domeniul silviculturii, îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională necesare atestării în condiţiile legii, în vederea executării lucrărilor de cadastru.”

(9) – Se elimină.

Autori: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică

 

Propuneri MMSC

La art.127, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(5) Personalul silvic din cadrul autoritatii silvice centrale care raspunde de silvicultura, al structurilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza.”

Alineatele (8) si (9) ale art.127 se abroga.

La art.127, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), care va avea urmatorul cuprins:

„Personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice prevazute la art.10, din cadrul structurilor silvice de rang superior, precum si cel din unitatile si aparatul central al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva este obligat sa obtina autorizatia de practica, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi; procedura de acordare, suspendare si retragere a autorizatiei de practica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.”

 

Propuneri Societatea „Progresul Silvic”

Art. 127. -.

(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior şi al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.

Propunem eliminarea alineatului (8) din textul propus de catre MMSC.

Contextul si practicile actuale vor duce, in acest mod, la o politizare mai radicala a sistemului, ceea ce va dauna grav activitatii de gestionare a padurilor, indeosebi a celor din domeniul public. Autorizarea de practica doar a silvicultorilor din structurile de administrare este discriminatorie, neexistand motivatie pentru neincluderea tuturor categoriilor de personal silvic prevazute la alineatul (5) din propunerea MMSC. Autorizarea se poate face pentru toate aceste categorii, de catre o comisie neutra(din afara ministerului), cu implicarea asociatiilor profesionale cu recunoastere nationala.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Servicii oferite de Societatea “Progresul Silvic”

Odată cu aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană (UE) s-au deschis porțile unor noi oportunități pentru asociațiile non-guvernamentale cât și pentru administrațiile publice alături de cele private.

Utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile, trebuie să reprezinte o prioritate pentru dezvoltarea Romaniei în viitor iar acțiunile în acest sens sunt cruciale.

Societatea Progresul Silvic, în calitate de asociație profesională care are o istorie încă din 1886 reunește specialiști cu o bună pregătire profesională care activează în  diverse instituții precum, Academia de Științe Agricole  și Slvice  și diverse domenii, cum ar fi:

  • Administrație silvică;
  • Administrație arii protejate;
  • Cercetare știinșifică în domeniul silviculturii;
  • Dezvoltare tehnologică;
  • Proiectare;
  • Învățământ.

Societatea Progresul Silvic oferă o serie de servicii necesare accesării fondurilor Europene printr-o serie de programe:

  • POS Mediu;
  • POS CCE;
  • POS DRU;
  • PO Pescuit;
  • POR.

 

 

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Evaluarea lucrărilor în vederea acordării premiilor Societăţii „Progresul Silvic”

Evaluarea lucrărilor în vederea acordării premiilor Societăţii „Progresul Silvic” pentru lucrări de cercetare noi, definitive şi complet realizate/publicate/brevetate in 2011

Dr. ing. Iovu-Adrian BIRIŞ

Subsemnatul, Biriş Iovu-Adrian, numit în Comisia de evaluare a lucrărilor de către Consiliul de conducere al Societăţii „Progresul Silvic”, am procedat la evaluarea lucrărilor transmise/propuse pentru a fi analizate în vederea premierii de către autori, Filiale a Societăţii „Progresul Silvic” şi instituţii de cercetare.

Evaluarea a fost făcută în baza REGULAMENTULUI privind acordarea premiilor Societăţii „Progresul Silvic”.

 

în conformitate cu prevederile Art. 3. din Regulament:

(1)    Premiul se acordă pentru o lucrare sau un grup de lucrări având acelaşi autor sau colectiv de autori.

(2)    Categoriile de lucrări pentru care se poate acorda premiul anual sunt:

a) cărţi (lucrări de cercetare, monografii, tratate) publicate în edituri naţionale sau internaţionale recunoscute, în serii/colecţii de literatură ştiinţifică, cu referenţi ştiinţifici;

b) articole/serii de articole de cercetare publicate în reviste ştiinţifice din ţară sau din străinătate;

c) hărţi, modele teoretice, baze de date, programe informatice înregistrate;

d) brevete de invenţie recunoscute pe plan naţional sau internaţional;

e) experimente demostrative de lungă durată (ex. culturi demostrative/experimentale, culturi de provenineţe, culturi de descendenţe, livezi semincere, suprafeţe experimentale de lungă durată pentru cercetarea lucrărilor silvotehnice, a creşterii şi dezvoltării arboretelor, efectelor proiective ale pădurilor, ele), transferul şi implementarea în practică a unor tehnologii sau produse inovative;

(3)    Nu se acordă premii pentru manuale, cursuri universitare, culegeri de lucrări practice, îndrumări tehnice, norme tehnice.

(4)    Premiul anual se acordă unei persoane o singură dată în carieră.

(5)    în cazul în care premiul se acordă pentru o lucrare cu mai midii autori, nominalizarea se va face pentru întreg colectivul de autori, mai puţin cei care au mai primit anterior premiul de numărul maxim admis de ori.

 

La evaluarea lucrărilor au fost luate în considerare următoarele criterii:

>     importanţa şi noutatea temei abordate pe plan naţional/internaţional ;

>     nivelul tehnico-ştiinţific al lucrării;

>     contribuţii originale ale autorului/ilor;

>     includerea lucrării în serii sau colecţii;

>     calitatea redactării lucrării;

>     forma de prezentare a lucrării (prezentare grafică, copertă, calitate tipărire, calitate hârtie, etc);

> prestigiul ştiinţific al autorului/autorilor şi a instituţiei în care a/au desfăşurat cercetările.

Au fost analizate şi evaluate următoarele lucrări:

1 Annals of Forest Research Sorin POPESCU, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud, Dana Mohor, Iovu-Adrian BIRIŞ, 1844-8135    (versiunea tipărită),       2065-2445 (versiunea on-line)
2 Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România coordonator dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢĂ 978-973-88379-9-7
3 Mecanisme funcţionale ale productivităţii fagului: influenţa mediului, a structurii arboretului şi a lucrărilor silvice Olivier BOURIAUD 978-606-8020-11-5

în urma analizei făcute de subsemnatul, în baza criteriilor menţionate mai sus, a rezultat următoarea ierarhizare a lucărilor:

1 Annals of Forest Research Sorin POPESCU, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud, Dana Mohor, Iovu-Adrian BIRIŞ, Premiul I
2 Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România coordonator dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢĂ Premiul II
3 Mecanisme funcţionale ale productivităţii fagului: influenţa mediului, a structurii arboretului şi a lucrărilor silvice Olivier BOURIAUD Menţiune

Motivaţia alegerii făcute are la baza analiza lucrărilor prin prisma îndeplinirii criteriilor de evaluare.

 

 

Locul 1. Revista „Annals of Forest Research”

 

Colectivul de redacţie: Sorin POPESCU -redactor şef, Iovu-Adrian BIRIŞ – redactor şef-adjunct, Dana Mohor – secretar redacţie, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud – membrii

 

Revista Annals of Forest Research (AFR), editată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), prin Editura Silvică (ES), face parte dintr-o gamă mai largă de publicaţii ale ICAS care au fost grupate în şase serii: i). Seria I: Periodice (Annals of Forest Research); ii). Seria a lla: Lucrări de cercetare; iii). Seria a III*: Teze de doctorat; iv). Seria a IVa: Diseminare/promovare; v). Seria a Va: Norme, îndrumări şi recomandări tehnice; vi). Seria a Vla: Manuale, tratate, monografii.

AFR este o publicaţie cu apariţie regulată, începând cu anul 1934. Din anul 2008 apare sub denumirea de Annals of Forest Research, care este versiunea în limba engleză a denumirii vechi – Analele ICAS. Iniţial a fost o publicaţie anuală, iar din anul 2010 apar două volume anual. Pe lângă tradiţia îndelungată (peste 75 de ani), revista se remarcă prin nivelul ştiinţific ridicat al articolelor, prin adoptarea convenţiilor editoriale utilizate pe plan internaţional, prin utilizarea procesului de peer – review în selecţia şi pregătirea lucrărilor pentru publicare, fiind din acest punct de vedere cea mai bine cotată revistă ştiinţifică cu specific de silvicultură din România.

Începând cu anul 2008, revista are şi o versiune electronică (ISSN 2065-2445), articolele fiind disponibile în format pdf intr-o bază de date prin intermediul unei interfeţe în limbile română şi engleză (www.e-afr.org).

La URL-ul http://www.editurasilvica.ro/analeleicas/english/default.php?l=online este disponibilă arhiva revistei, care conţine toate articolele publicate în perioada 1934-2012.

În AFR sunt publicate articole originale de cercetare şi sinteze care prezintă analize ştiinţifice critice şi exhaustive ale stadiului cunoştinţelor existente pe plan internaţional pe un anumit subiect major din domeniul ştiinţelor silvice. Toate lucrările trebuie să îndeplinească condiţia de a nu fi trimise spre publicare în alte reviste şi nu nici să nu fi fost publicate anterior. înainte de publicare, lucrările sunt analizate şi avizate de către membrii de specialitate ai comisiei de referenţi ştiinţifici ai publicaţiei, iar cele care nu îndeplinesc exigenţele minime pentru publicare sunt considerate inacceptabile. Articolele sunt redactate în limba engleză şi sunt însoţite obligatoriu de rezumat şi cuvinte cheie în limba engleză, precum şi de referinţele bibliografice menţionate în text.

Revista AFR s-a consacrat ca o publicaţie ştiinţifică de referinţă în domeniul ştiinţelor silvice şi ale mediului, având o contribuţie semnificativă la diseminarea, valorificarea şi creşterea vizibilităţii rezultatelor ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional. Revista este considerată la nivel naţional o foarte valoroasă sursă de documentare, utilă specialiştilor din sectorul forestier datorită contribuţiilor pe care le aduce la fundamentarea gestionării durabile a pădurilor şi potenţarea funcţiilor ecologice, sociale şi economice ale acestora.

AFR este indexată începând din 2011 în ISI Thomson Scientific Maşter Journal List (Science Citation Index Expanded, Current Contents – Agriculture, Biology & Environmental Sciences, Zoological Record, BIOSIS Previews), fiind singura revistă din domeniul ştiinţelor forestiere din ţară şi din sud-estul Europei inclusă în baza de date „Science Citation Index Expanded”.

De asemenea, AFR este indexată în cele mai relevante baze de date internaţionale de rezumate / articole: Scopus , CAB1, Forestry Abstracts, Forest Science Databasc , Plant Genetic Resources Abstracts, Plant Breeding Abstracts , Directory of Open Access Journals (DOAJ) , ULRICHSWEB, AGRIŞ (F.A.O.), Index Copernicus , Gootilc Scholar, Bielefeld Academic Search Engine (BASF.), http://www.intute.ac.uk , http: www.worldcat.ora title/annals-of-t’orest-research/oclc/712139376&reterer=brief results, http://www.naasindia.orti/documents/irnlist.pdf

AFR este evaluată şi inclusă de către CNCSIS în categoria „A” (reviste incluse in Science Citation Index Expanded)

(http://ueIlscdi.gov.ro/usertllcs/tlle/CENAPQSS/rev rom isi 2012.pdf).

Revista se difuzează în ţară şi străinătate pe bază de abonament/comandă şi schimburi internaţionale. Din cele 300 de exemplare tipărite la fiecare număr, un număr de peste 100 este utilizat pentru schimburi internaţionale de publicaţii pe bază de comandă. Dintre publicaţiile ştiinţifice primite de ICAS cu regularitate prin intermediul schimburilor internaţionale amintim: i) reviste cotate ISI: Silva Fennica, Revue Forestiere Française, Forest Genetics, Forest Policy and Economies, Silvae Genetica; Tree rings; ii) reviste de specialitate necotate ISI: Silva Bélgica, BFH Mitteilungen der Bundesforschungsanstalt fur Forst und Holzwistschaft, Studia Forestralia Slovenica, Acta Silvática et Lignaria Hungarica, Boletín de Sanidad Vegetal Plagas, Spanish Journal of Rural Development. Cca. 100 de exemplare sunt trimise la biblioteci şi instituţii din ţară, iar diferenţa sunt achiziţionate pe bază de comandă sau abonamente de unităţi silvice, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri, etc.

Pentru a creşte audienţa şi impactul revistei la nivel regional şi internaţional, începând cu anul 2008 revista apare în întregime în engleză, bordul editorial a fost completat cu specialişti reputaţi din străinătate, a fost adoptată o formula grafica nouă, mai modernă, mai practică, specifică publicaţiilor ştiinţifice de elită, a fost modernizat website-ul revistei, a fost înfiinţată o versiune electronică a revistei, iar baza de date cu articolele complete în format pdf este accesibilă gratuit tuturor utilizatorilor.

 

 

Locul 2. Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România

 

Lucrare elaborată de un colectiv coordonat de dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢÂ

Cartea cuprinde două părţi: i) Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România şi ii) Instrucţiuni tehnice privind managementul durabil al resurselor genetice forestiere, ambele părţi fiind aprobate prin Ordinul Minsitrului Mediului şi Pădurilor nr. 945 din 01.03.2012.

Necesitatea elaborării acestei lucrări este dată de obligativitatea implementării reglementărilor naţionale – Legea nr. 107/2011 – şi internaţionale asumate de România prin semnarea Rezoluţiilor Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa adoptate la: Strasbourg 1990- S2: Conservarea Resurselor Genetice Forestiere; Helsinki, 1993 – H2: îndrumări Generale pentru Conservarea Biodiversităţii Pădurilor din Europa şi Viena, 2003 – V4: Conservarea şi Sporirea Diversităţii Biologice a Pădurilor din Europa.

Catalogul Naţional conţine resursele genetice forestiere (RGF) constituite în nuclee de conservare in situ, pentru toate speciile de răşinoase şi foioase autohtone, şi de conservare ex situ, pentru speciile exotice introduse, importante şi relevante din fondul forestier, existente în ecosisteme forestiere reprezentative.

Au fost constituite 698 de nuclee de conservare pentru 45 de specii forestiere de bază şi 31 de specii asociate (de arbori) existente în ecosistemele respective.

Fişele de catalog ale RGF conţin toate elementele de evidenţă şi descriere referitoare la: unitatea care le administrează; localizarea administrativă (unitatea de producţie, unităţi amenajistice); suprafaţa; descrierea condiţiilor staţionale şi de arboret (inclusiv coordonatele geografice) ale nucleului de conservare şi componenţa zonei tampon.

Fiecare resursă genetică are un cod unic şi pentru fiecare resursă genetică se precizează: denumirea; modul de conservare (in situ sau ex situ); originea; forma actuală de proprietate (conform Codului Silvic – Legea nr. 46/2008).

Instrucţiuni tehnice pentru managementul durabil al resurselor genetice forestiere au fost elaborate pe baza rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul proiectului COREGE FOREST ( finanţat de la Ministerul Cercetării prin Programul de Cercetare de excelenţă – CEEX – în perioada 2005-2008) şi a datelor din literatura de specialitate românească şi străină existentă în acest domeniu.

Au fost realizate baze de date GIS pentru resursele genetice forestiere conservate in situ şi ex situ (în arborete) şi au fost realizate în total un număr de 29 de hărţi pentru cele 45 de specii forestiere pentru care au fost constituite nuclee de conservare.

Această carte este foarte utilă inginerilor silvici pentru aplicarea în practică a prevederilor legale, O.M. nr. 945/01.03.2012, care la Art.3 precizează că „deţinătorii cu orice titlu de fond forestier sunt obligaţi să respecte instrucţiunile tehnice privind managementul durabil al resurselor genetice forestiere.”

 

 

MENŢIUNE: Analiza funcţională a productivităţii fagului: influenţa condiţiilor de mediu, a structurii arboretului şi a coronamentului şi a unei rărituri

AUTOR: dr. ing. Olivier Bouriaud

 

Lucrarea este constituită din elementele esenţiale şi cele mai relevante ale tezei de doctorat realizată în întregime într-un laborator de cercetare în Franţa. Teza a fost susţinută public de autor la Nancy, la prestigioasa Şcoală de Ape, Ingineria Mediului şi Păduri din Franţa, în urma căreia autorul a primit diploma de doctor în ştiinţe forestiere cu distincţia Summa cum laude.

Tema lucrării reflectă preocupările recente ale cercetărilor orientate către studiul impactului schimbărilor globale asupra ecosistemelor forestiere. Lucrarea prezintă un program de cercetare multidisciplinar prin care s-au studiat atât bilanţul de carbon al unor arborete de fag, cât şi impactul climatului asupra dinamicii productivităţii. Trebuie subliniat aspectul pragmatic al studiului deoarece cercetările realizate în teză nu se adresează numai cercetătorilor, ci şi silvicultorilor şi gestionarilor de păduri care trebuie să facă faţă schimbărilor de mediu la care asistăm şi care trebuie să fie în măsură să adapteze tehnicile de gestionare ale arboretelor pentru a optimiza sechestrarea carbonului. Pe de altă parte, într-o perspectivă pur multidiciplinară, studiile nu s-au limitat la aspecte tehnice de fiziologie şi de dendrometrie. Firul roşu al studiului rămâne înţelegerea fenomenelor esenţiale ale productivităţii arborilor, cu referire la aspectele dendrometrice – prin studierea biomasei, a creşterii radíale şi a analizei caracteristicilor coronamentului – şi la aspectele legate de intervenţiile silviculturale. Impactul răriturii în arboretele de fag a fost de asemenea studiat pentru acest scop, precum şi prin aplicarea unor metode complexe prin care au fost analizate consecinţele răriturilor asupra bilanţului de carbon.

Lucrarea a fost elaborată în cadrul unui proiect de cercetare european de mare anvergură (CarboEuroflux) cu scopul de a studia cuantificarea stocului de carbon realizat de ecosistemele forestiere din Europa. Aceasta este organizată pe trei capitole, după cum urmează:

>     Capitolul I : Studiul variabilităţii spaţiale a principalilor factori determinanţi ai productivităţii şi ai schimburilor din cadrul fluxului de carbon, consistând în : (i) analiza variabilităţii condiţiilor de mediu, de creştere şi a caracteristicilor populaţiei, testarea relaţiilor dintre variaţiile de condiţii de mediu sau a caracteristicilor arboretului asupra creşterii radíale, (ii) selectarea parcelelor in situ pentru a studia funcţionarea arboretului şi a cuantifica productivitatea, incluzând cât mai mult din variabilitatea observată ;

>       Capitolul II : Cuantificarea productivităţii, studiul funcţionării arboretelor pe aceste situri de studiu, cuantificarea influenţelor respective ale condiţiilor de creştere asupra productivităţii şi a schimburilor în cadrul fluxurilor ;

>       Capitolul III: Analiza retrospectivă diacronică care abordează influenţa climatului asupra productivităţii arboretului. Aceasta constă în primul rând într-un studiu retrospectiv al creşterii arborilor eşantionaţi şi a productivităţii arboretelor din care provin aceştia. Două teme sunt imbricate în acelaşi studiu: pe de o parte, una cu privire la influenţa condiţiilor climatice asupra creşterii, iar pe de altă parte, una cu privire la estimarea productivităţi arboretului pe baza măsurătorilor asupra inelelor anuale. Este vorba deci despre o sinteză a unei abordări dendroclimatice clasice aplicate la diferite nivele de analiză a creşterii anuale (de la lăţimea inelului la densitatea lemnului, sau la creşterea în volum şi în cantitate de carbon), şi despre un exerciţiu dendrometric asupra reprezentativităţii arborilor selectaţi.

Prin problematica abordată, lucrarea se adresează în primul rând silvicultorilor care gospodăresc arborete de fag. în egală măsură, ea poate fi de interes pentru specialiştii în biologie şi ecologie, care lucrează în învăţământ, cercetare şi producţie, precum şi pentru studenţii de la facultăţile cu profil biologic şi/sau ecologic.

 

01.1 1.2012

Iovu-Adrian Biriş

 

http://www.editurasilvica.ro/analeleicas/english/default.php?l=online
Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Culturi cu Paulownia în Câmpia Română

Referitor la informatia “Romanii au descoperit Paulownia. Cum sa «plantezi» 4.000 de euro si sa scoti 30.000”, Societatea “Progresul Silvic”, asociatia tehnico-profesionala a inginerilor silvici din Romania mentioneaza urmatoarele:

In perioada 1975-1985 specialistii in slvicultura au experimentat culturi cu Paulownia in Campia Romana.

In urma experimentelor s-a constatat ca plantatiile realizate cu Pulownia au fost foarte afectate de geruruile din perioada de iarna caracteristice climei din tara noastra.

 

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Zapada razbuna moartea padurii

Conferinta de presa din 21 februarie 2012

Blocarea cu zapada a satelor si a soselelor putea fi evitata, daca padurile Romaniei nu ar fi fost distruse in ultimii 20 de ani, considera specialistii in silvicultura.

“Daca era padure suficienta, nu aveam sate troienite, invelite in zapada. Erau salvate multe localitati, multe drumuri”, au declarat Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor si Gheorghe Gavrilescu, presedintele Societatii Progresul Silvic.

Potrivit acestuia, “padurea este principalul factor de protectie a mediului in Romania”.

In urma activitatilor de retrocedare, dintre cele 6,35 de milioane de hectare de padure, doar 3,1 milioane de hectare mai sunt in proprietatea statului. Diferenta a intrat in proprietatea persoanelor fizice sau a primariilor. Iar din suprafetele retrocedate persoanelor fizice, “peste 350.000 de hectare au fost distruse, iar alte 500.000 de hectare de padure sunt neadministrate, expuse distrugerii”, avertizeaza Marian Stoicescu.

500.000 de hectare de padure sunt nepazite

“Neadministrare inseamna, in primul rand, neasigurarea pazei padurii”, explica, la randul lui, Gheorghe Gavrilescu, presedintele Societatii Progresul Silvic – asociatia profesionala a silvicultorilor. “O padure nepazita este expusa furturilor si distrugerii, astfel incat cele 500.000 de hectare vor avea in curand soarta celor 350.000 de hectare deja distruse”, considera Gheorghe Gavrilescu. Conform informatiilor sale, cele 500.000 de hectare aflate in pericol apartin “mai ales unor persoane fizice sarace, care nu au bani pentru a le administra, mai ales pentru a le asigura paza”.

O situatie speciala este si aceea a drumurilor forestiere, destinate exploatarii padurilor. Potrivit datelor furnizate de Romsilva, in Romania exista 33.800 de kilometri de drumuri forestiere, dintre care doar 25.800 de kilometri mai sunt in administrarea statului. Restul retelei de drumuri a trecut in proprietate privata, impreuna cu padurile. Iar intretinerea unui drum forestier este foarte costisitoare, intrucat el are o structura mai slaba decat un drum public.

Jaful se vede din elicopter

Judetele in care fondul forestier este cel mai afectat sunt Harghita, Maramures, Valcea, Suceava, Arges, Neamt si Bacau, iar ravagiile facute de mana omului se pot vedea din elicopter: “In Harghita sunt versanti, sunt munti intregi dezgoliti”, spune Gheorghe Gavrilescu.

Padurile aflate in proprietatea statului, administrate de Regia Nationala Romsilva, precum si padurile proprietate privata care au contract de administrare cu Romsilva sunt pazite in principal de catre padurari. Nici acestia nu pot controla situatia, pentru ca in prezent mai exista doar 6000 – 7000 de padurari, fata de 12.000, cati lucrau in anul 1990 pe aceeasi suprafata.

Gheorghe Gavrilescu recunoaste, indirect, ca presiunea asupra silvicultorilor este foarte mare. Pe de o parte, un padurar are raspundere materiala asupra gestiunii, in sensul ca el raspunde financiar pentru pagubele din padure. Pe de o parte, salariul lunar al unui padurar este de numai 800 de lei, iar pe de alta parte, un metru cub de lemn, sustras din padure, se vinde cu 300 de lei.

Daca impusti un hot, risti sa faci puscarie

Daca padurarul rezista tentatiei financiare si ramane cinstit, el trebuie sa lupte cu hotii de lemne si apare o alta problema. Padurarul poate folosi arma doar in conditiile legii, iar in cazul in care hotul de lemne este ucis sau ranit, o urmeaza o ancheta care sa stabileasca daca nu cumva padurarul a facut exces de zel.

Gheorghe Gavrilescu ne-a povestit o situatie in care el insusi, in calitate de inginer silvic, a fost atacat intr-o padure din judetul Ilfov: “A venit cu toporul spre mine – l-am somat si am tras un foc de arma in aer. Din fericire s-a oprit, altfel urma sa trag spre el, la picioare”, ne-a povestit Gheorghe Gavrilescu. El isi aminteste insa si un caz tragic, in care un padurar din subordinea lui a tras intr-un hot de lemne si, din nefericire, l-a impuscat mortal. Padurarul a fost judecat si a fost condamnat la 11 ani de inchisoare.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Prof. H.C. dr. ing. CICERONE ROTARU, Membru de Onoare al Societăţii Progresul Silvic

În data de 7 iulie 2011 a avut loc la sediul Societăţii „Progresul Silvic” – Bucureşti festivitatea în cadrul căreia i s-a conferit d-lui prof. H.C. dr. ing. CICERONE ROTARU diploma şi titlul de „membru de onoare” al Societăţii pentru meritele sale pe planul cercetării ştiinţifice forestiere, al învăţământului superior silvic, pentru crearea de colaborări fructuoase, la cel mai înalt nivel, între silvicultura franceză şi cea română, pentru promovarea silviculturii româneşti peste hotare, pentru sprijinul acordat administraţiei silviculturii române după revoluţia din 1989, pentru crearea de punţi de legătură între silvicultorii din România şi cei din străinătate.

Pe lângă prezentarea făcută de preşedintele Societăţii „Progresul Silvic” – ing. Gh. Gavrilescu, au prezentat omagiul lor membri marcanţi ai societăţii precum: prof. dr. ing. I. Milescu – membru titular ASAS, prof. dr. ing. I. Florescu – membru titular al ASAS, prof. H.C. dr. ing. M. Ianculescu – membru titular al ASAS şi secretar general ASAS, ing. Balogh Sandor – director general adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, dr. ing. M. Daia – din cadrul Romsilva, dr. ing. I. Sbera – preşedinte executiv ASFOR.

Prof. H.C. dr. ing. Cicerone Rotaru primind diploma de Membru de Onoare al Societăţii Progresul Silvic de la ing. Gh. Gavrilescu, preşedintele Societăţii

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Propuneri privind Strategia Forestieră pentru Uniunea Europeană

1 Strategia actuala forestiera a U.E.

Rezolutia Consiliului din 15 dec 1998 referitoare la strategia forestiera a Uniunii Europene publicata in 1999 C 56/ 01 cuprinde o serie de principii, aprecieri, indemnuri, sublinieri, recunoasteri, constatari, estimari, toate cu caracter de extrema generalitate. Punctul nostru de vedere este ca enunturile din aceasta rezolutie au fost corecte, iar Romania si le-a insusit, adaptandu-si legislatia interna la cerintele acestui document.
Marea problema a Romaniei este, insa, transpunerea in fapt a acestei legislatii care, trebuie sa recunoastem, este destul de elaborata, acoperitoare si aliniata la principiile europene privind bunele practici forestiere. Cauza principala a neimplementarii ei o constituie subfinantarea sistemului, care, cu dificultate, reuseste sa administreze fondul forestier existent.Dezvoltarea fondului forestier, prin extinderea lui, este total nesatisfacatoare raportat la resursa funciara a tarii si la prevederile legislative: a se vedea prevederile din Legea 46 / 2008 – Codul Silvic- referitoare la extinderea suprafetelor impadurite (art 88 si 89) si cele referitoare la infiintarea de perdele forestiere de protectie (art 90)
Consideram ca urmatoarea strategie a U.E. in domeniul forestier ar trebui sa cuprinda principii cu un grad de concretete mai ridicat comparativ cu cele existente in prezent. Socotim ca este oportun ca printre principiile instituite de comisie sa se regaseasca si urmatoarele:
1. Padurea reprezinta sistemul cel mai complex, cel mai ecoameliorativ, cel mai eficace in sechestrarea emisiilor de carbon, in protejarea solurilor, a terenurilor agricole, a apelor, a mediului in totalitatea lui .
2. In fiecare zona geografica sa fie instalate speciile forestiere adaptate cel mai bine zonei pentru a se crea arborete stabile, cu insusiri economice si ecoprotective maxime.
3. Tarile nou aderate la UE sa-si consolideze politicile si actiunile de protectie a fondului forestier, in special din cauza schimbarilor privind proprietatea asupra padurilor.
4. Cresterea suprafetei padurilor sa constituie un obiectiv constant si continuu. An de an, statele care detin suprafete care se preteaza la instalarea vegetatiei forestiere in afara fondului forestier actual- printre care se afla si Romania – sa -si stabileasca actiunile si sa-si asigure resursele financiare pentru realizarea de cresteri efective ale suprafetei impadurite.
5. Perdelele forestiere de protectie ale cailor de comunicatie, ale zonelor inundabile, ale campurilor cultivate agricol, ale asezarilor umane, ale zonelor industriale, etc sa fie extinse an de an.
6. Fiecare stat sa implementeze toate masurile necesare pentru evitarea pierderii de paduri prin dezastre: incendii, poluare extrema, atacuri de daunatori, etc., dar si prin abuzuri comise de oameni
7. Stabilirea instrumentelor financiare pentru transpunerea in practica a politicilor forestiere este esentiala . Acestea trebuie sa fie:
- nationale
- comunitare
Instrumentele financiare nationale trebuie sa fie:
- conforme cu legislatia nationala
- sa fie stabilite in conformitate cu posibilitatile reale de sustinere financiara ale tarii si prevazute in bugetele de stat si locale, dupa caz.
Instrumentele financiare comunitare trebuie sa fie programele structurale si de coeziune destinate pentru:
- realizarea de lucrari de impaduriri in terenuri agricole, degradate sau nu
- protectia mediului
- cresterea calitatii vietii in spatial rural
- producerea de energie regenerabila

2. Starea politicii de mediu

Fiecare stat, prin politicile forestiere aplicate contribuie la cresterea cantitativa si calitativa a padurilor europene si, implicit la imbunatatirea conditiilor de mediu.
Cele doua componenete funciare ale mediului- suprafetele agricole, respectiv cele forestiere trebuie sa alcatuiasca un tot unitar stabil, cu un grad de productivitate cat mai ridicat. Orice teren propice instalarii vegetatiei trebuie valorizat, fie agricol, fie silvic. Terenurile agricole care, din diverse motive, nu mai sunt lucrate sau intretinute, ar trebui sa capete folosinta silvica (prin impaduriri, regenerari naturale sau mixte). Consecintele ar fi pozitive, atat pentru culturile agricole, mai putin extinse oricum, cat si pentru mediu cu toate componentele sale.
Zonele de campie, cele mai expuse la seceta si la vanturi distructive, sunt si cele mai sarace in paduri. Zonele de deal, deficitare si ele in paduri, sunt puternic afectate de fenomene de eroziune. Din pacate, acestea sunt si zonele cele mai populate, iar schimbarile climatice care conduc la aridizarea lor pe de o parte, dar si la fenomene de torentialitate pe de alta parte, conduc la degradarea conditiilor de mediu, in general.
In zona de munte, desi procentul de impadurire este mai ridicat, exista inca suficiente suprafete in care se poate extinde padurea, frecvent pe cale naturala, aici padurea fiind ” la ea acasa”. Si in aceste zone trebuie extinse padurile, atat pentru caracterul lor protectiv fata de terenurile in panta, cat si pentru performantele lor de crestere, aspect care intereseaza din punct de vedere economic.
Pentru ca padurea sa-si poata indeplini rolul de protectie a mediului, trebuie ca ea insasi sa fie sanatoasa. Din acest punct de vedere, poluarea atmosferica aduce prejudicii fondului forestier. Desi numarul marilor poluatori industriali s-a redus semnificativ, transporturile rutiere si aeriene generatoare de produse de combustie gazoase au crescut extrem de mult in ultimii ani. Impactul acestor gaze alcatuite din oxizi de carbon, hidrocarburi derivati ai sulfului care in contact cu vaporii de apa conduc la acid sulfuric, afecteaza grav ecosistemele forestiere, biodiversitatea si mediul de viata in totalitatea lui. De aceea, diminuarea continua si semnificativa a poluarii atmosferice trebuie sa fie un obiectiv prioritar.
Totodata, pentru prevenirea incendiilor de padure, care pot avea cele mai devastatoare efecte pentru mediu, trebuie luate toate masurile de preventie, dar si de combatere. Sunt necesare dotari moderne legate de comunicare, cai de transport care sa asigure accesibilitatea, surse de apa, personal dotat cu echipamente adecvate, si o permanenta activitate de constientizare a oamenilor.
Se impune ca toate activitatile care se desfasoara in paduri sa fie reglementate in sensul protejarii ecosistemelor forestiere in totalitatea lor.

3.Prioritatile si asteptarile (nationale) pentru noua Strategie forestiera a UE

In Romania asteptarile noastre se indreapta in urmatoarele directii:
1. angajamentele trebuie sa nu se limiteze doar la insusirea unor principii, construirea unor strategii, ci trebuie sa se ajunga la fapte.
2. prevederile legislative referitoare la sectorul forestier care presupun alocarea de fonduri de la bugetul statului sa se regaseasca si in bugetul tarii; fara aceste prevederi nimic nu se transpune in realitate.
In mod concret, la aceasta data, exista prevederi in Legea 46 / 2000 pentru o serie de actiuni esentiale pentru dezvoltarea durabila a fondului forestier, dar care nu au sustinere financiara de la buget, ca de pilda:
- intocmirea amenajamentelor silvice pentru proprietarii care detin suprafete sub 100 ha,
- extinderea prin impaduriri a fondului forestier national,
- infiintarea perdelelor forestiere de protectie,
- costul administrarii si serviciile silvice pentru proprietarii de padure care detin suprafete mai mici de 30 ha,
- acordarea de compensatii proprietarilor care nu pot recolta masa lemnoasa din padurile cu functii de protectie pe care le detin., etc.
3. gasirea de solutii pentru realizarea cadastrului terenurilor agricole in cat mai multe unitati administrative teritoriale, intrucat acestea constituie resursa pentru cresterea suprafetei impadurite a tarii; fara intabularea terenurilor agricole, la toate categoriile de proprietari, nu se pot accesa fondurile structurale destinate impaduririlor pe aceste terenuri.
4. instituirea unui sistem de monitorizare a angajamentelor luate de fiecare stat, in special a celor usor cuantificabile, cum sunt: impaduriri in terenuri agricole, crearea de perdele forestiere de protectie, starea reala a padurilor oglindita de fotografii, etc
5. nivelul angajamentelor care se iau prin strategiile fiecarui stat trebuie sa fie realist, bazat pe conditiile concrete din fiecare tara, de resursele financiare de care aceasta dispune, in asa fel incat acestea sa fie indeplinite. Este de preferat sa se stabileasca nivele mai modeste care sa fie indeplinite 100% decat nivele foarte ridicate, dar sa nu se realizeze nimic. Este o chestiune de credibilitate, capitol la care Romania are mult de recuperat.

Cu stima,
Presedinte
Gheorghe Gavrilescu

Iulie 2011
I.A./ I.A.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Proiect privind instituirea premiilor anuale ale Societăţii „Progresul Silvic” pentru contribuţii deosebite în domeniul ştiinţelor silvice

Nr. 171/08.06.2011

Art. 1: Se constituie premiile anuale ale Societatii „Progresul Silvic”, incepand cu anul 2010, pentru realizari de prestigiu obtinute in domeniul cercetarii stiintifice, tehnologice, inovative din silvicultura romaneasca.
Art. 2: Propunerile pentru acordarea premiilor pot fi facute de catre filialele teritoriale ale Societatii „Progresul Silvic”, precum si de autorii unor realizari de prestigiu din silvicultura teoretica sau aplicativa (cercetare, dezvoltare tehnologica, amenajare etc.) sau de catre organizatii guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii in silvicultura romaneasca.
Art. 3: Propunerile de acordare a premiilor se vor depune la sediul Societatii „Progresul Silvic” (Bd. Magheru nr.31 Sector 1 Bucuresti), pana la data de 30 iulie in fiecare an si vor consta din :
- propunere de acordare a premiilor cu o scurta motivare;
- lucrarea (brevetul) care face obiectul acordarii premiului in forma scrisa si electronica, insotita de un rezumat constituit de 1-1,5 pagini intocmit de autorul (autorii) lucrarii propuse;
Art. 4: Propunerile de premiere vor fi analizate si evaluate de un juriu constituit din 5 membri alesi pe o perioada de 5 ani de catre Consiliul de Conducere al Societatii ‚Progresul Silvic”;
Art. 5: Analiza si evaluarea propunerilor primite la sediul Societatii „Progresul Silvic” se va desfasura in perioada 01.08-15.09 in fiecare an, in baza unui regulament elaborat si aprobat de Consiliul director al Societatii „Progresul Silvic”;
Art. 6: Propunerile de premiere ale juriului vor fi supuse avizului Consiliului de Conducere al Societatii in perioada 15.09-01.10 in fiecare an;
Art. 7: Se instituie trei premii de excelenta, mentiuni, diplome de excelenta si anume:
a. premii pentru realizari deosebite inregistrate in anul anterior in domeniul stiintific si tehnic in silvicultura;
b. premii (distinctii) pentru activitate indelungata si rezultate remarcabile in domeniul silviculturii care se vor acorda unor specialisti care s-au impus prin contributii de exceptie la progresul silviculturii si dezvoltarea sa durabila.
Art. 8: Valoarea premiilor acordate se va stabili anual de catre Comitetul de conducere al Societatii „Progresul Silvic” la propunerile facute de juriul de acordare a premiilor;
Art. 9: Acordarea premiilor se va face public, in dezbaterea publica organizata la sediul Societatii „Progresul Silvic”;
Art. 10: Intreaga activitate a juriului (regulament, derulare, ierarhizare) va fi publicata in presa Societatii „Progresul Silvic” si pe site-ul www.progresulsilvic.ro

Presedinte, Gh. Gavrilescu

PRESEDINTE, GH. GAVRILESCU

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Revista de Silvicultură şi Cinegetică, nr. 24

A apărut Revista de Silvicultură şi Cinegetică cu sprijinul consistent al Societăţii Progresul Silvic, dar şi al unor sponsori inimoşi (ex. dr. ing. Popescu N. Eugen).
Această revistă, cunoscută în lumea ştiinţifică, se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor, specialiştilor din producţie, celor din domeniul cinegeticii, într-un cuvânt întregului corp silvic din ţară şi nu numai.

Revista de Silvicultură şi Cinegetică

Articolele publicate au făcut cunoscute ultimele preocupări, cercetări, realizări şi propuneri din domenii de mare interes din silvicultură, şi anume:

  • Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere
  • Menţinerea şi controlul stării de sănătate şi a vitalităţii arboretelor
  • Sporirea producţiei de lemn şi valorificarea superioară a lemnului
  • Mărirea contribuţiei resurselor forestiere la circuitul global al carbonului
  • Ameliorarea funcţiilor de protecţie în gestionarea pădurilor
  • Exploatarea lemnului
  • Prelucrarea lemnului
  • Valorificarea superioară a resurselor nelemnoase
  • Istoricul gospodăririi pădurilor
  • Politică forestieră şi legislaţie silvică
  • Din activitatea Societăţii “Progresul Silvic”

Profilul acestei reviste, pe un sondaj de trei reviste: 2008-2010, indică ponderea mare a articolelor ştiinţifice (48%) şi tehnice (22%) urmate de articolele documentare, inclusiv recenzii (4%), legislative (3%), istorice şi literare (3%), cronici, inclusiv comemorări şi necrologuri (11%) şi reclame sau propagandă ecologică (9%).

Profilul Revistei de Silvicultură şi Cinegetică

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Cartea Societatea „Progresul Silvic”

A apărut cartea Societatea “Progresul Silvic”. Revigorare, eficientizare şi adaptare la noile probleme ale silviculturii şi pădurilor, ediţia 2010, autori: dr. ing. Valentin Bolea, prof. dr. ing. Ion I. Florescu, ing. Gheorghe Gavrilescu
Aşa cum înşişi autorii se exprimă în prefaţă,  “lucrarea marchează o noua etapă în activitatea Societăţii Progresul Silvic, mai puţin declarativă si filosofică, mai eficientă, mai diversificată, mai practică, mai concretă. Cu acest prilej, îndreaptă un gând de admiraţie şi recunoştinţă spre înaintaşii noştri, care la 1 aprilie 1886 , cu 125 ani in urmă au constituit cu pasiune şi înţelepciune Societatea Progresul Silvic. Ea a dat şi dă în continuare o nouă şansă inginerilor silvici de a milita pentru progresul silviculturii şi ocrotirea pădurilor din România.”
Lucrarea  dezvoltă următoarele capitole:

  • Istoria Societăţii “Progresul Silvic”
  • Obiectivele Societăţii “Progresul Silvic”
  • Organizarea activităţii
  • Presa în viaţa societăţii
  • Promovarea progresului tehnic şi ştiinţific prin cărţi
  • Formarea conştiinţei forestiere – preocupare de bază a Societăţii “Progresul Silvic”
  • Armonizarea activităţilor tradiţionale cu cele specifice începutului de mileniu III
Societatea „Progresul Silvic”. Revigorare, eficientizare şi adaptare la noile probleme ale silviculturii şi pădurilor

Cartea editată în 2010 sub egida Societatii Progresul Silvic

 

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite

Premiile Societăţii Progresul Silvic pe anul 2010

În urma selecţiei efectuate de comisia desemnată în acest scop, au fost stabilite premiile Societăţii Progresul Silvic pe anul 2010. În data de 16 decembrie 2010 preşedintele Societăţii – ing. Gheorghe Gavrilescu a înmânat la sediul S.P.S. din Bucureşti 3 premii, egale ca valoare, însoţite de diplome de excelenţă următorilor câştigători:

  • D-lui DIETER SIMON pentru lucrarea “Păsările de interes cinegetic din România”, editura Universităţii Transilvania Braşov, 353 pag.

Propunerea de premiere aparţine Filialei Braşov-Covasna. În referatul de susţinere a propunerii de premiere se fac următoarele aprecieri:
Lucrarea are un caracter monografic şi tratează în detaliu circa 137 specii din România care trăiesc numai sau trec în pasaj în ţara noastră.Autorul prezintă sistematic, clar şi bogat ilustrat, descrierea sumară privind dimensiunile, greutatea speciilor, diagnoza biotopului la clocire, tehnica de obţinere a hranei şi structura acesteia, particularităţi privind reproducerea, calendarul mişcărilor migratorii la speciile migratoare, precum şi date privind efectivele şi evoluţia populaţiilor de păsări în ţara noastră şi în Europa.
Speciile de păsări au fost prezentate într-o schemă unitară, pe ordine, familii, genuri, specii şi varietăţi, asigurând utilitatea teoretică şi aplicativă de netăgăduit a acestei lucrări.

  • D-lor dr. ing. MIHAI FILAT, dr. ing. CONSTANTIN ROSU, dr. ing. D. CHIRA, dr. ing. V.I. BENEA, dr. ing. M.L. DAIA, dr. ing. C. NICOLAE, dr. ing. C. NEŢOIU pentru lucrarea “Cultura plopilor, a sălciilor, şi a altor specii forestiere în zona inundabilă a Dunării de pe teritoriul României. Lucrarea elaborată în seria a II-a Lucrări de cercetare, editată de Editura Silvică a beneficiat şi de aportul colaboratorilor: C. Nuţescu, I. Pavel, D. Dumitrescu, I. Popescu, O. Banu, M. Bichiş, coordonatori fiind C. Rosu şi M. Daia.

Propunerea a fost făcută de Filiala I.C.A.S. a Societăţii.
Lucrarea aduce contribuţii importante de ordin teoretic şi practic privind creşterea productivităţii pădurilor din lunca inundabilă a Dunării de pe teritoriul României, dar şi cu privire la creşterea eficacităţii pădurilor existente la protejarea digurilor, a malurilor Dunării, a numeroase zone agricole şi obiective economice din zonă. Elaboratul sintetizează eforturile îndelungate ale silvicultorilor în cei 50 ani de la îndiguirea Dunării, cu rezultate diferite referitoare la vegetaţia forestieră şi are aplicabilitate în toate palierele sectorului silvic ( producţie, proiectare, cercetare, învăţământ)

  • D-lui ing. NICOLAE PĂTRÂNJAN pentru activitatea sa de 10 ani în proiectarea, şi realizarea parcului dendrologic dr. “Ioan Vlad” din Alba Iulia. Specialist silvic, practician de exceptie, inginerul N Pătrânjan a avut ideea, creerii acestui parc, iar după obtinerea tuturor avizelor necesare s-a dedicat trup şi suflet transpunerii în realitate a acestui ţel. Pornind de la 51 taxoni în anul 2001, când a demarat proiectul pe cele 16 ha afectate parcului,azi se pot inventaria peste 800 taxoni. S-a implicat direct în împrejmuirea suprafeţei, în crearea drumurilor de acces, în crearea unei micropepiniere in care a produs o mare parte din materialul săditor necesar asigurării diversităţii speciilor dendrologice.A depus mari eforturi pentru procurarea materialului seminologic necesar, prin recoltări proprii din diverse locaţii din ţară, prin schimburi cu grădini botanice din ţară şi străinătate. A stăruit mult pentru a obţine finanţare, iniţial de la Direcţia Silvică Alba ( până în anul 2008), iar în prezent din partea Primăriei Municipiului Alba, care face eforturi pentru accesarea de fonduri europene pentru asigurarea securităţii incintei şi pentru accesul publicului la standarde moderne.

Chiar dacă parcul nu este încă pus la dispoziţia publicului larg, el a fost deschis de nenumărate ori pentru acţiuni punctuale de plantare, de instruire, de formare a conştiinţei forestiere la copii şi tineri, pentru schimburi de experienţă, ceea ce corespunde întrutotul obiectivelor Societăţii “Progresul Silvic”.
Propunerea aparţine Filialei Alba Iulia a Societăţii ” Progresul Silvic”.

Au mai primit diplome de excelenţă: dr. ing. Nicolae Olenici, dr. ing. Oana Gheorghiu, dr. ing. Ioan Popa şi Kern Zoltan, dr. ing. Florin Stelian Lupaşcu, dr. ing. Valentin Bolea şi dr. ing. Dănuţ Chira.

Publicat în Noutati si evenimente | Comentarii oprite