Evaluarea lucrărilor în vederea acordării premiilor Societăţii „Progresul Silvic” pentru lucrări de cercetare noi, definitive şi complet realizate/publicate/brevetate in 2011
Dr. ing. Iovu-Adrian BIRIŞ
Subsemnatul, Biriş Iovu-Adrian, numit în Comisia de evaluare a lucrărilor de către Consiliul de conducere al Societăţii „Progresul Silvic”, am procedat la evaluarea lucrărilor transmise/propuse pentru a fi analizate în vederea premierii de către autori, Filiale a Societăţii „Progresul Silvic” şi instituţii de cercetare.
Evaluarea a fost făcută în baza REGULAMENTULUI privind acordarea premiilor Societăţii „Progresul Silvic”.
în conformitate cu prevederile Art. 3. din Regulament:
(1) Premiul se acordă pentru o lucrare sau un grup de lucrări având acelaşi autor sau colectiv de autori.
(2) Categoriile de lucrări pentru care se poate acorda premiul anual sunt:
a) cărţi (lucrări de cercetare, monografii, tratate) publicate în edituri naţionale sau internaţionale recunoscute, în serii/colecţii de literatură ştiinţifică, cu referenţi ştiinţifici;
b) articole/serii de articole de cercetare publicate în reviste ştiinţifice din ţară sau din străinătate;
c) hărţi, modele teoretice, baze de date, programe informatice înregistrate;
d) brevete de invenţie recunoscute pe plan naţional sau internaţional;
e) experimente demostrative de lungă durată (ex. culturi demostrative/experimentale, culturi de provenineţe, culturi de descendenţe, livezi semincere, suprafeţe experimentale de lungă durată pentru cercetarea lucrărilor silvotehnice, a creşterii şi dezvoltării arboretelor, efectelor proiective ale pădurilor, ele), transferul şi implementarea în practică a unor tehnologii sau produse inovative;
(3) Nu se acordă premii pentru manuale, cursuri universitare, culegeri de lucrări practice, îndrumări tehnice, norme tehnice.
(4) Premiul anual se acordă unei persoane o singură dată în carieră.
(5) în cazul în care premiul se acordă pentru o lucrare cu mai midii autori, nominalizarea se va face pentru întreg colectivul de autori, mai puţin cei care au mai primit anterior premiul de numărul maxim admis de ori.
La evaluarea lucrărilor au fost luate în considerare următoarele criterii:
> importanţa şi noutatea temei abordate pe plan naţional/internaţional ;
> nivelul tehnico-ştiinţific al lucrării;
> contribuţii originale ale autorului/ilor;
> includerea lucrării în serii sau colecţii;
> calitatea redactării lucrării;
> forma de prezentare a lucrării (prezentare grafică, copertă, calitate tipărire, calitate hârtie, etc);
> prestigiul ştiinţific al autorului/autorilor şi a instituţiei în care a/au desfăşurat cercetările.
Au fost analizate şi evaluate următoarele lucrări:
| 1 | Annals of Forest Research | Sorin POPESCU, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud, Dana Mohor, Iovu-Adrian BIRIŞ, | 1844-8135 (versiunea tipărită), 2065-2445 (versiunea on-line) |
| 2 | Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România | coordonator dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢĂ | 978-973-88379-9-7 |
| 3 | Mecanisme funcţionale ale productivităţii fagului: influenţa mediului, a structurii arboretului şi a lucrărilor silvice | Olivier BOURIAUD | 978-606-8020-11-5 |
în urma analizei făcute de subsemnatul, în baza criteriilor menţionate mai sus, a rezultat următoarea ierarhizare a lucărilor:
| 1 | Annals of Forest Research | Sorin POPESCU, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud, Dana Mohor, Iovu-Adrian BIRIŞ, | Premiul I |
| 2 | Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România | coordonator dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢĂ | Premiul II |
| 3 | Mecanisme funcţionale ale productivităţii fagului: influenţa mediului, a structurii arboretului şi a lucrărilor silvice | Olivier BOURIAUD | Menţiune |
Motivaţia alegerii făcute are la baza analiza lucrărilor prin prisma îndeplinirii criteriilor de evaluare.
Locul 1. Revista „Annals of Forest Research”
Colectivul de redacţie: Sorin POPESCU -redactor şef, Iovu-Adrian BIRIŞ – redactor şef-adjunct, Dana Mohor – secretar redacţie, Marius Teodosiu, Nicolai Olenici, Olivier Bouriaud – membrii
Revista Annals of Forest Research (AFR), editată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), prin Editura Silvică (ES), face parte dintr-o gamă mai largă de publicaţii ale ICAS care au fost grupate în şase serii: i). Seria I: Periodice (Annals of Forest Research); ii). Seria a lla: Lucrări de cercetare; iii). Seria a III*: Teze de doctorat; iv). Seria a IVa: Diseminare/promovare; v). Seria a Va: Norme, îndrumări şi recomandări tehnice; vi). Seria a Vla: Manuale, tratate, monografii.
AFR este o publicaţie cu apariţie regulată, începând cu anul 1934. Din anul 2008 apare sub denumirea de Annals of Forest Research, care este versiunea în limba engleză a denumirii vechi – Analele ICAS. Iniţial a fost o publicaţie anuală, iar din anul 2010 apar două volume anual. Pe lângă tradiţia îndelungată (peste 75 de ani), revista se remarcă prin nivelul ştiinţific ridicat al articolelor, prin adoptarea convenţiilor editoriale utilizate pe plan internaţional, prin utilizarea procesului de peer – review în selecţia şi pregătirea lucrărilor pentru publicare, fiind din acest punct de vedere cea mai bine cotată revistă ştiinţifică cu specific de silvicultură din România.
Începând cu anul 2008, revista are şi o versiune electronică (ISSN 2065-2445), articolele fiind disponibile în format pdf intr-o bază de date prin intermediul unei interfeţe în limbile română şi engleză (www.e-afr.org).
La URL-ul http://www.editurasilvica.ro/analeleicas/english/default.php?l=online este disponibilă arhiva revistei, care conţine toate articolele publicate în perioada 1934-2012.
În AFR sunt publicate articole originale de cercetare şi sinteze care prezintă analize ştiinţifice critice şi exhaustive ale stadiului cunoştinţelor existente pe plan internaţional pe un anumit subiect major din domeniul ştiinţelor silvice. Toate lucrările trebuie să îndeplinească condiţia de a nu fi trimise spre publicare în alte reviste şi nu nici să nu fi fost publicate anterior. înainte de publicare, lucrările sunt analizate şi avizate de către membrii de specialitate ai comisiei de referenţi ştiinţifici ai publicaţiei, iar cele care nu îndeplinesc exigenţele minime pentru publicare sunt considerate inacceptabile. Articolele sunt redactate în limba engleză şi sunt însoţite obligatoriu de rezumat şi cuvinte cheie în limba engleză, precum şi de referinţele bibliografice menţionate în text.
Revista AFR s-a consacrat ca o publicaţie ştiinţifică de referinţă în domeniul ştiinţelor silvice şi ale mediului, având o contribuţie semnificativă la diseminarea, valorificarea şi creşterea vizibilităţii rezultatelor ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional. Revista este considerată la nivel naţional o foarte valoroasă sursă de documentare, utilă specialiştilor din sectorul forestier datorită contribuţiilor pe care le aduce la fundamentarea gestionării durabile a pădurilor şi potenţarea funcţiilor ecologice, sociale şi economice ale acestora.
AFR este indexată începând din 2011 în ISI Thomson Scientific Maşter Journal List (Science Citation Index Expanded, Current Contents – Agriculture, Biology & Environmental Sciences, Zoological Record, BIOSIS Previews), fiind singura revistă din domeniul ştiinţelor forestiere din ţară şi din sud-estul Europei inclusă în baza de date „Science Citation Index Expanded”.
De asemenea, AFR este indexată în cele mai relevante baze de date internaţionale de rezumate / articole: Scopus , CAB1, Forestry Abstracts, Forest Science Databasc , Plant Genetic Resources Abstracts, Plant Breeding Abstracts , Directory of Open Access Journals (DOAJ) , ULRICHSWEB, AGRIŞ (F.A.O.), Index Copernicus , Gootilc Scholar, Bielefeld Academic Search Engine (BASF.), http://www.intute.ac.uk , http: www.worldcat.ora title/annals-of-t’orest-research/oclc/712139376&reterer=brief results, http://www.naasindia.orti/documents/irnlist.pdf
AFR este evaluată şi inclusă de către CNCSIS în categoria „A” (reviste incluse in Science Citation Index Expanded)
(http://ueIlscdi.gov.ro/usertllcs/tlle/CENAPQSS/rev rom isi 2012.pdf).
Revista se difuzează în ţară şi străinătate pe bază de abonament/comandă şi schimburi internaţionale. Din cele 300 de exemplare tipărite la fiecare număr, un număr de peste 100 este utilizat pentru schimburi internaţionale de publicaţii pe bază de comandă. Dintre publicaţiile ştiinţifice primite de ICAS cu regularitate prin intermediul schimburilor internaţionale amintim: i) reviste cotate ISI: Silva Fennica, Revue Forestiere Française, Forest Genetics, Forest Policy and Economies, Silvae Genetica; Tree rings; ii) reviste de specialitate necotate ISI: Silva Bélgica, BFH Mitteilungen der Bundesforschungsanstalt fur Forst und Holzwistschaft, Studia Forestralia Slovenica, Acta Silvática et Lignaria Hungarica, Boletín de Sanidad Vegetal Plagas, Spanish Journal of Rural Development. Cca. 100 de exemplare sunt trimise la biblioteci şi instituţii din ţară, iar diferenţa sunt achiziţionate pe bază de comandă sau abonamente de unităţi silvice, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri, etc.
Pentru a creşte audienţa şi impactul revistei la nivel regional şi internaţional, începând cu anul 2008 revista apare în întregime în engleză, bordul editorial a fost completat cu specialişti reputaţi din străinătate, a fost adoptată o formula grafica nouă, mai modernă, mai practică, specifică publicaţiilor ştiinţifice de elită, a fost modernizat website-ul revistei, a fost înfiinţată o versiune electronică a revistei, iar baza de date cu articolele complete în format pdf este accesibilă gratuit tuturor utilizatorilor.
Locul 2. Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România
Lucrare elaborată de un colectiv coordonat de dr. ing. Gheorghe PÂRNUŢÂ
Cartea cuprinde două părţi: i) Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere din România şi ii) Instrucţiuni tehnice privind managementul durabil al resurselor genetice forestiere, ambele părţi fiind aprobate prin Ordinul Minsitrului Mediului şi Pădurilor nr. 945 din 01.03.2012.
Necesitatea elaborării acestei lucrări este dată de obligativitatea implementării reglementărilor naţionale – Legea nr. 107/2011 – şi internaţionale asumate de România prin semnarea Rezoluţiilor Conferinţelor Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa adoptate la: Strasbourg 1990- S2: Conservarea Resurselor Genetice Forestiere; Helsinki, 1993 – H2: îndrumări Generale pentru Conservarea Biodiversităţii Pădurilor din Europa şi Viena, 2003 – V4: Conservarea şi Sporirea Diversităţii Biologice a Pădurilor din Europa.
Catalogul Naţional conţine resursele genetice forestiere (RGF) constituite în nuclee de conservare in situ, pentru toate speciile de răşinoase şi foioase autohtone, şi de conservare ex situ, pentru speciile exotice introduse, importante şi relevante din fondul forestier, existente în ecosisteme forestiere reprezentative.
Au fost constituite 698 de nuclee de conservare pentru 45 de specii forestiere de bază şi 31 de specii asociate (de arbori) existente în ecosistemele respective.
Fişele de catalog ale RGF conţin toate elementele de evidenţă şi descriere referitoare la: unitatea care le administrează; localizarea administrativă (unitatea de producţie, unităţi amenajistice); suprafaţa; descrierea condiţiilor staţionale şi de arboret (inclusiv coordonatele geografice) ale nucleului de conservare şi componenţa zonei tampon.
Fiecare resursă genetică are un cod unic şi pentru fiecare resursă genetică se precizează: denumirea; modul de conservare (in situ sau ex situ); originea; forma actuală de proprietate (conform Codului Silvic – Legea nr. 46/2008).
Instrucţiuni tehnice pentru managementul durabil al resurselor genetice forestiere au fost elaborate pe baza rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul proiectului COREGE FOREST ( finanţat de la Ministerul Cercetării prin Programul de Cercetare de excelenţă – CEEX – în perioada 2005-2008) şi a datelor din literatura de specialitate românească şi străină existentă în acest domeniu.
Au fost realizate baze de date GIS pentru resursele genetice forestiere conservate in situ şi ex situ (în arborete) şi au fost realizate în total un număr de 29 de hărţi pentru cele 45 de specii forestiere pentru care au fost constituite nuclee de conservare.
Această carte este foarte utilă inginerilor silvici pentru aplicarea în practică a prevederilor legale, O.M. nr. 945/01.03.2012, care la Art.3 precizează că „deţinătorii cu orice titlu de fond forestier sunt obligaţi să respecte instrucţiunile tehnice privind managementul durabil al resurselor genetice forestiere.”
MENŢIUNE: Analiza funcţională a productivităţii fagului: influenţa condiţiilor de mediu, a structurii arboretului şi a coronamentului şi a unei rărituri
AUTOR: dr. ing. Olivier Bouriaud
Lucrarea este constituită din elementele esenţiale şi cele mai relevante ale tezei de doctorat realizată în întregime într-un laborator de cercetare în Franţa. Teza a fost susţinută public de autor la Nancy, la prestigioasa Şcoală de Ape, Ingineria Mediului şi Păduri din Franţa, în urma căreia autorul a primit diploma de doctor în ştiinţe forestiere cu distincţia Summa cum laude.
Tema lucrării reflectă preocupările recente ale cercetărilor orientate către studiul impactului schimbărilor globale asupra ecosistemelor forestiere. Lucrarea prezintă un program de cercetare multidisciplinar prin care s-au studiat atât bilanţul de carbon al unor arborete de fag, cât şi impactul climatului asupra dinamicii productivităţii. Trebuie subliniat aspectul pragmatic al studiului deoarece cercetările realizate în teză nu se adresează numai cercetătorilor, ci şi silvicultorilor şi gestionarilor de păduri care trebuie să facă faţă schimbărilor de mediu la care asistăm şi care trebuie să fie în măsură să adapteze tehnicile de gestionare ale arboretelor pentru a optimiza sechestrarea carbonului. Pe de altă parte, într-o perspectivă pur multidiciplinară, studiile nu s-au limitat la aspecte tehnice de fiziologie şi de dendrometrie. Firul roşu al studiului rămâne înţelegerea fenomenelor esenţiale ale productivităţii arborilor, cu referire la aspectele dendrometrice – prin studierea biomasei, a creşterii radíale şi a analizei caracteristicilor coronamentului – şi la aspectele legate de intervenţiile silviculturale. Impactul răriturii în arboretele de fag a fost de asemenea studiat pentru acest scop, precum şi prin aplicarea unor metode complexe prin care au fost analizate consecinţele răriturilor asupra bilanţului de carbon.
Lucrarea a fost elaborată în cadrul unui proiect de cercetare european de mare anvergură (CarboEuroflux) cu scopul de a studia cuantificarea stocului de carbon realizat de ecosistemele forestiere din Europa. Aceasta este organizată pe trei capitole, după cum urmează:
> Capitolul I : Studiul variabilităţii spaţiale a principalilor factori determinanţi ai productivităţii şi ai schimburilor din cadrul fluxului de carbon, consistând în : (i) analiza variabilităţii condiţiilor de mediu, de creştere şi a caracteristicilor populaţiei, testarea relaţiilor dintre variaţiile de condiţii de mediu sau a caracteristicilor arboretului asupra creşterii radíale, (ii) selectarea parcelelor in situ pentru a studia funcţionarea arboretului şi a cuantifica productivitatea, incluzând cât mai mult din variabilitatea observată ;
> Capitolul II : Cuantificarea productivităţii, studiul funcţionării arboretelor pe aceste situri de studiu, cuantificarea influenţelor respective ale condiţiilor de creştere asupra productivităţii şi a schimburilor în cadrul fluxurilor ;
> Capitolul III: Analiza retrospectivă diacronică care abordează influenţa climatului asupra productivităţii arboretului. Aceasta constă în primul rând într-un studiu retrospectiv al creşterii arborilor eşantionaţi şi a productivităţii arboretelor din care provin aceştia. Două teme sunt imbricate în acelaşi studiu: pe de o parte, una cu privire la influenţa condiţiilor climatice asupra creşterii, iar pe de altă parte, una cu privire la estimarea productivităţi arboretului pe baza măsurătorilor asupra inelelor anuale. Este vorba deci despre o sinteză a unei abordări dendroclimatice clasice aplicate la diferite nivele de analiză a creşterii anuale (de la lăţimea inelului la densitatea lemnului, sau la creşterea în volum şi în cantitate de carbon), şi despre un exerciţiu dendrometric asupra reprezentativităţii arborilor selectaţi.
Prin problematica abordată, lucrarea se adresează în primul rând silvicultorilor care gospodăresc arborete de fag. în egală măsură, ea poate fi de interes pentru specialiştii în biologie şi ecologie, care lucrează în învăţământ, cercetare şi producţie, precum şi pentru studenţii de la facultăţile cu profil biologic şi/sau ecologic.
01.1 1.2012
Iovu-Adrian Biriş